Noiembrie-Decembrie 2008
Dumnezeu a poruncit prorocilor sa nu mai proroceasca (Amos 2:11-12) pentru ca poporul Israel a incetat sa asculte (Zaharia 7:11-12) si astfel timp de 400 de ani poporul Israel a tanjit sa auda din nou cuvintele lui Dumnezeu. Dumnezeu s-a folosit de faptul ca a incetat sa le mai vorbeasca, ca sa-i pregateasca pentru descoperirea Cuvantului Sau (Cuvantul Viu, Isus: expresia inimii si a mintii lui Dumnezeu intrupata). Oare Zaharia cand era in templu aducand tamaie (doar o data in viata un preot avea acest privilegiu) si s-a rugat asa cum se obisnuia pentru revenirea lui Mesia s-a gandit ca Dumnezeu chiar va raspunde rugaciunii sale? Nu ma mir deloc ca Zaharia a fost plin de indoiala cu referire la tot ce i-a spus ingerul. Care sunt rugaciunile noastre de lunga durata care par ca nu isi mai primesc raspuns? Eu am cateva ... si de aceste Sarbatori aleg din nou sa mi incred in Dumnezeul care desi a tacut timp de 400 de ani nu a intarziat sa raspunda...
Cateva raspunsuri la rugaciuni in ultima perioada...
Biserica Metanoia din Braila! La inceputul lunii noiembrie impreuna cu familia Barbosu am fost in Braila pentru a vizita biserica plantata de biserica noastra acolo. Am incuraja toata biserica din Arad sa de-a o fuga pana acolo – pentru ca inima lor ospitaliera ne-ar face loc la toti:) Am apreciat foarte mult dorinta lor de a creste si de a invata despre grupurile mici de ucenicizare.
Conferinta fetelor si femeilor care investesc in alte fete de la Sibiu - „In Bratele Tatalui”! 125 de fete si femei lidere care doresc sa-si investeasca viata in alte fete s-au intalnit pentru 4 zile la Sibiu pentru a fi echipate in ceea ce priveste ucenicizarea, pentru a face schimb de experienta in ceea ce priveste lucrarea si pentru a se apropia de inima lui Isus. Eu ,Laura si DU am tinut seminariile pe ucenicizare, iar Amy Elenwood (misionara in Cehia) a tinut seminariile pe „Intimitate cu Isus” si „Duhul Sfant”. Am fost incantate de inima echipei nationale de fete care au slujit cu sacrificiu fiind orientate pe Dumnezeu si nu pe ele insele.
Biserica Missio Dei din Bucuresti! Este uimitor sa vezi tineri si adolescenti intelegand tot mai mult si mai adanc ca Dumnezeu ne-a dat o misiune dincolo de confortul personal si „balonul” nostru crestin – aceea de a ne trai viata printre cei care nu au o relatie cu Isus intr-un mod care sa-L onoreze pe El!
Va dorim Sarbatori pline de incredere – incredere in Singurul care va poate raspunde la rugaciuni!
Ioana si Laura
Vara 2008
Dupa o vara nu prea lunga.....
Daca “toamna se numara bobocii”, tot in acest sezon ne uitam putin peste umar pentru a ne aminti povestile de vara in care Dumnezeu a ales sa ne uimeasca....din nou.
A fost o vara plina, frumoasa si cu siguranta asistata de Dumnezeu.
Gandul imi zboara la taberele evanghelistice si desi am interactionat cu zeci de tineri, cateva povesti au ramas in inima mea. A fost incredibil pentru mine sa vad cum adolescenti “nu prea trecuti prin viata”duc cu ei povesti de “oameni mari”.
Lucrul acesta e adevarat si pentru o adolescenta ce am cuoscut-o in tabara de la Voronet organizata de biserica din Bucuresti. Ai zice ca e o fata fara prea multe griji....varsta destul de frageda parca nu i-ar “permite”altfel. Si totusi.....
Prietena mea provine dintr-o familie crestina insa din pacate, Dumnezeu a fost perceput in familia lor mai mult din perspectiva regulilor si al interdictilor. Dragostea si harul Lui au fost trecute destul de usor cu vederea si asta a avut ecou si in viata ei.
Singura, deprimata, confuza, acoperita de vinovatie, ea a inceput sa guste din harul Lui Dumnezeu si dupa cum era de asteptat, a ramas coplesita. Inca nu a ales sa cedeze pe deplin controlul vietii ei in mainile Lui dar rugaciunea mea e sa o faca in curand.
Relatia noastra continua si rugati-va ca viata mea sa Il reflecte fidel pe Isus.
La acest inceput de toamna am fost convinsa de Duhul Sfant de un adevar vital atat pentru viata mea personala cat si pentru fiecare ramurica a existentei mele : NU E VORBA DESPRE MINE CI DESPRE ISUS si desi trairea acestui adevar presupune jertfiri zilnice, pot spune cu toata inima ca merita.
Povesteam ieri cu una dintre fetele mele si ii spuneam ca noi suntem cei mai impliniti cand traim pentru scopul cu care am fost creati si acesta e glorificarea Lui. Toate se leaga si au sens cand viata noastra arata ca e vorba despre El.
Calatoria noastra cu Dumnzeu si cu oamenii din Bucuresti va continua si in acest nou an. Am aprecia foarte mult daca ne-ati insoti si pe mai departe. Avem nevoie de rugaciunile si suportul bisericii Metanoia si suntem foarte recunoscatoare Lui pentru felul in care ne-ati insotit anul trecut.
Parte a aceleasi familii, Laura si Ioana.....
10.Oct.2008
Iunie 2008
„Trebuie ca El sa creasca, iar eu sa ma micsorez”
In 24 iunie, la ora 9:00, suna alarma telefonului mobil. De obicei aceasta este ora la care imi suna pentru a ma anunta daca este aniversarea unei persoane cunoscute. De data aceasta numele celui aniversat era: Ioan Botezatorul. Si mie mi s-a parut la fel de ciudat cum probabil vi se pare si voua:) Dar apoi mi-am adus aminte cum a aparut numele acesta in agenda mea telefonica. Anul trecut citeam din cartea „O dragoste mai presus de ratiune” de John Ortberg despre faptul ca nasterea lui Ioan Botezatorul este sarbatorita potrivit calendarului crestin in 24 iunie, data care nu este istorica, ci o data simbolica, adica atunci zilele incep sa se micsoreze si lumina incepe sa se imputineze (ziua de 21 iunie este momentul solstitiului de vara, deci este pe aproape:). Aceasta data i se potriveste lui Ioan, pentru ca asa cum el a afirmat, dorinta inimii lui era ca „El (Isus) sa devina mai mare, iar el sa devina mai mic”.
Ioan Botezatorul a fost ales pentru o a indeplini o lucrare speciala, aceea de a „pregatii calea Domnului” si pentru a face aceasta el a trebuit sa renunte la toate sperantele sale de a duce o viata normala si la toate aspiratiile specifice existentei din primul secol (vezi Matei 3). Ioan a renuntat la toate acestea de dragul lucrarii ... si apoi Dumnezeu il intreba daca este gata sa renunte la inca un lucru: la lucrarea lui!!! Ucenicii lui Ioan erau suparati pentru ca dupa ce Ioan il „lanseaza” pe Isus, Isus il rasplateste prin scoatere sa din lucrare „Cel ce era cu tine dincolo de Iordan si despre care ai marturisit tu, iata ca acum boteaza, si toti oamenii merg la El” (Ioan 3:26). Raspunsul lui Ioan este „Trebuie ca El sa creasca, iar eu sa ma micsorez”. Acesta nu este o atitudine de resemnare sau de renuntare la lupta, ci este atitudinea celui smerit. Da, atitudinea celui smerit ... aceluia care se bucura de victoria celui de langa el chiar daca aparent el pierde, atitudinea celui care se bucura cu cei ce se bucura si plange cu cei ce plang, care renunta la dreptul lui de a avea dreptate de dragul celuilalt, care ofera iertare si har, care se bucura cand altii sunt laudati si incurajati si el nu...
Mda...o introducere lunga pentru a va spune ce am mai facut noi prin Bucuresti:)
Credem ca luna iunie a fost una in care eu si Laura am invatat si mai multa smerenie in relatia noastra. Am invatat sa daruim mai mult decat sa cerem...am invatat sa cautam sa ne micsoram ca sa-i facem loc celeilalte sa creasca. Drumul este lung si deloc usor, dar este plin de puterea Duhului Sfant si de bucuria de a fi placute Tatalui nostru. Dumnezeu ne-a binecuvantat cu o prietenie veche de 17 ani ... si tot El este Cel care ne invata sa investim in ea! Suntem foarte multumitoare una pentru cealalta!
De asemenea in echipa de conducere din Bucuresti sau din departamentul de tineret din BIG, si in luna aceasta Dumnezeu ne-a invatat sa ne supunem unii altora in dragoste fata de punctele forte ale celor din echipa si sa ne acoperim punctele slabe cu umilinta. Dumnezeu ne-a inzestrat pe fiecare cu daruri si abilitati si e o provocare sa ne dam intietate unii altora, dar Dumnezeu zambeste de fiecare data cand o facem:)
Urmeaza o vara plina de tabere. Va incurajam sa sustineti in rugaciune si taberele de evanghelizare organizate de lucrarea din Bucuresti (21 iulie -26 iulie – pentru adolesceni, 28 iulie-2 august – pentru tineri). Este o provocare pentru noi si pentru adolescentii si tinerii cu care lucram sa ne folosim vacanta/concediul dand intietate altora – slujind in tabere de evanghelize care nu sunt centrate pe nevoile noastre, ci ale prietenilor nostri care nu-l cunosc pe Isus. Vrem ca si vara aceasta sa ne „micsoram” pentru ca Isus sa creasca in vietile celor din jurul nostru!
Mai 2008
E incredibil sa ma gandesc ca suntem la jumatatea anului 2008.Deja?
Parca nu demult faceam pregatiri pentru Revelion insa vorba care spune ”timpul tace si trece” e foarte adevarata.
Nimeni nu contesta trecerea timpului insa o intrebare si mai importanta care ar trebui sa ne-o punem este: CUM trece timpul pentru noi?
Luna Mai a fost si ea una cu folos pentru noi si nu numai. Pe la mijlocul lunii, ne-am intalnit cu echipa nationala de fete BIG la Cluj pentru planificari, evaluari, reimprospatare si nu in ultimul rand relationare. Desi un specific al fetelor e legat de modul inedit in care povestesc si trec cu usurinta prin mai toate domeniile vietii, de data asta am imbinat foarte armonios utilul cu placutul :)
Am discutat despre oamenii in care investim, despre lucrarile in care suntem fiecare implicate in orasul nostru, despre importanta focalizarii si a muncii in echipa si cu siguranta am planificat o parte din ceea ce va fi in decembrie -conferinta pentru fete si femei care ucenicizeaza alte persoane.
Suntem foarte entuziasmate de aceasta conferinta si desi mai sunt cateva luni bune pana in decembrie, nu vrem ca timpul sa ne ia prin surprindere. Am aprecia enorm implicarea dumneavoastra in aceasta lucrare. Cum ati putea sa o faceti? Prin rugaciuni, idei, suport financiar, incurajari si orice va pune Duhul Sfant pe inima.
Cum ziceam si intr-o luna precedenta, nu vrem sa “calatorim singure”.
In 22 mai am participat si la conferinta pentru fete si femei in care invitata principala a fost Linda Dillow. Nu vreau sa povestesc despre ce s-a intamplat in cadrul intalnirilor insa vreau sa amintesc un lucru. Am fost suuuuper incantate sa petrecem ceva timp cu unele femei din Metanoia. Sunt femei pe care le stim, le vedem, le apreciem iar iesirea asta a fost ca un “bonus”pentru noi. Ne-am simtit iubite de ele si asta conteaza mult pentru noi. O intrebare, o rugaciune sau o imbratisare pot face mari minuni. Suntem recunoscatoare Lui Dumnezeu pentru astfel de femei in Metanoia....
Multumim mult pentru felul in care ne lasati sa va simtim aproape.....
Cu mult drag, Laura si Ioana
P.S. un pic de armata nu strica nimanui :)))
Aprilie 2008
CRISTOS A INVIAT!!!
„Fiul Omului trebuie sa patimeasca multe, sa fie tagaduit de batrani, de preotii cei mai de seama si de carturari, sa fie omorat, si a treia zi sa invieze. Apoi a zis tuturor: Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea in fiecare zi si sa Ma urmeze” (Luca 9:22-23)
“Isus a suferit, a murit rastignit pe cruce si a inviat pentru ca noi sa traim o viata plina de siguranta si confort.” Am auzit de atatea ori aceasta idee formulata in diferite moduri, dar cu cat Il experimentez mai mult pe Dumnezeu cu atat realizez cat de falsa este. Pastele de anul acesta mi-a readus aminte de suferinta si de sacrificiul lui Isus pentru mine si de chemarea pe care mi-a facut-o, aceea de a a-L urma... chiar daca uneori calea implica nesiguranta, risc, mister, sacrificiu, etc. Totusi indiferent de ceea ce implica calea aceasta, ea merita sa fie urmata, pentru ca a-L urma pe Isus este mai implinitor si mai extraordinar decat a avea tot ce iti ofera aceasta lume si a nu-L avea pe El. “Esti tu gata sa pierzi totul pentru Mine si sa castigi tot ceea ce Eu doresc pentru tine? Mai mult decat a trai o viata confortabila, doresti o viata care merita traita?” Aceasta a fost intrebarea Lui pentru mine de acest Paste... iar raspunsul meu a venit in timp ce imi scriam in jurnal: “multumesc ca ai murit si ai inviat pentru mine – ca sa Te pot cunoaste pe Tine si puterea invierii Tale si partasia suferintelor Tale si sa ma fac asemenea cu moartea Ta (Filipeni 3:10).”
Luna aprilie a “intrupat” pentru noi adevarul de mai sus prin mai multe experiente!
Calatoria din Craiova e una dintre aceste experiente. Tinerii de la biserica Evanghelica Libera din Craiova sunt vechi prieteni ai nostri, noi cunoscandu-i din taberele pe care le-am facut impreuna inca din 2001. Intotdeauna atitudinea lor multumitoare si spiritul lor invatabil ne-a smerit si ne-a determinat sa ne reevaluam credinta. Ne sunt foarte dragi!!! De data aceasta i-am vizitat pentru a ne intalnii cu fetele din biserica inainte de Paste, pentru a ne pregatii impreuna inimile pentru aceasta Sarbatoare. De asemenea am discutat cu liderele despre ucenicizare pentru ca in viitorul apropiat doresc sa se organizeze in grupuri mici de ucenicie. Dar din nou am fost noi cercetate vazand tineri care au ales sa-L urmeze pe Isus nu pentru promisiunea unei vieti confortabile, ci a unei vieti care merita traita, a unei vieti care se sacrifica pentru cei din jurul lor.
“Intruparea sacrificiului” se continua si cu vizita facuta la Pitesti de catre o parte din echipa de lideri din Bucuresti, din care a facut parte si Laura. Timp de doua zile au slujit impreuna cu tinerii de acolo (facand curatenie, ajutand la constructia unei case, infrumusetand o gradina, etc.) si acest lucru a ajutat cele doua echipe de tineri sa se cunoasca mai bine, sa invete unii de la altii si sa traiasca pentru altii intr-un weekend in care ar fi putut alege sa traiasca pentru ei.
Suntem incurajate de grupurile mici de ucenicizare din Bucuresti care “intrupeaza sacrificiul” in mod constant. Unii au ales sa ajute familii cu multi copii, altii familii cu probleme financiare, sunt grupuri care fac curatenie prin Bucuresti, altele care petrec timp cu adolescenti infectati cu HIV, unii ajuta batranii, altii copii, impreuna cautand sa traiasca pentru altii, o viata care sa merita a fi traita!
Sacrificiile mici dau culoare vietii! Titus Lile (liderul nostru de “scoala duminicala” de pe vremea adolescentei) urma sa vina la Bucuresti si a ales sa ia un avion la o ora “sacrificiala” (hm, nu e usor sa te trezesti la ora 4 dimineata) pentru a avea timp sa ne viziteze si pe noi. Ne-am bucurat mult de vizita sa cu atat mai mult cu cat stiam ca nu a fost tocmai usoara calatoria matinala.
“Esti tu gata sa pierzi totul pentru Mine si sa castigi tot ceea ce Eu doresc pentru tine? Mai mult decat a trai o viata confortabila, doresti o viata care merita traita?”
Ioana si Laura
Martie 2008
Se spune ca devenim mult mai bogati atunci cand suntem expusi unei experiente in care punctul central de primire....suntem NOI. MIE mi se ofera informatii, servicii si EU sunt expus unor situatii special pregatite pentru dezvoltarea MEA si cred ca lucrul acesta e adevarat si nu cred ca e un lucru negativ insa Isus avea mare dreptate cand zicea: “Este mai ferice sa dai decat sa primesti” (Fapte 20.35)
In luna martie am iesit putin din”cotidian”si am facut o scurta calatorie la Calarasi....un oras situat la SE de Bucuresti. Am plecat acolo cu gandul de a cunoaste tinerii, de a creea relatii pentru ca in viitorul nu foarte indepartat sa ajutam lucrarea de acolo in privinta uceniciei (in special in lucrarea cu fetele).
Am intalnit acolo niste oameni care Il iubesc din toata inima pe Isus iar slujirea celorlalti era intr-adevar un mod de viata.
De aproximativ un an, au inceput un proiect de slujire cu copiii tigani care consta in lectii zilnice de scris si de citit. Parintii nu isi permit sau nu doresc sa isi trimita copiii la scoala asa ca aceasta initiativa este foarte binevenita. Totusi, destul de putini copii sunt constanti si seriosi in a merge la “scoala”dar fetele care se ocupa de ei, nu raman descurajate de lucrul acesta.
Fie ca sunt 3 sau 4, un lucru e sigur: acesti copii stiu sa citeasca acum pt ca la un moment dat, cineva s-a aplecat si asupra lor.
Am vizitat si casele lor care sunt sub orice critica.....e de neimaginat ca mai sunt oameni care traiesc in astfel de conditii. Dincolo de frig, saracie, microbi, oamenii sunt cel mai afectati de violenta si abuzurile care se intampla in mod frecvent in casele lor (in special femeile).
A fost foarte incurajator si transformator pentru mine si pentru Ioana sa vedem un grup de credinciosi care au ales sa iasa din zona lor de confort si sa ii iubeasca pe oamenii acestia cand nimeni nu o mai face. Nu sunt recompensati financiar insa suntem sigure ca mare le e rasplata in Cer....
Dumnezeu alege sa ne imbogateasca atunci cand poate ne asteptam cel mai putin....asa a facut-o si cu noi in luna martie. Vrem ca 'povestile' noastre sa va imbogateasca si pe dumneavoastra si impreuna sa fim intr-adevar o binecuvantare pentru ceilalti.....
Februarie 2008
Disciplina spirituala a sarbatorii/celebrarii este putin cunoscuta printre crestini si astfel foarte neglijata! Harvey Cox spunea ca omul modern este atat de absorbit de indeplinirea „unor munci utile si a unor analize rationale, incat a uitat cu desavarsire ce inseamna bucuria si extazul sarbatorii”. Spre deosebire de noi, Dumnezeu pune mare accent pe celebrare – de aceea dorim sa va invitam sa celebrati impreuna cu noi 3 evenimente:)
In 13 februarie a avut loc la Bucuresti conferinta de o zi „Fly-By” organizata de BIG (Biserici cu Impact Global) in parteneriat cu Willow Creek Association. Scopul intalnirii a fost promovarea evenimentului „Global Leadership Summit 2008” organizat de Willow Creek Association in mai multe locuri de pe glob. In Romania acest eveniment de instruire in conducere va fi organizat in perioada 13-18 octombrie 2008 in parteneriat cu fundatia BIG la Sovata. Toti liderii care am participat la aceasta conferinta am fost motivati atat de prezentarea lui Bill Hybels, cat si de alti 3 prezentatori, pe care i-am urmarit pe DVD. Noi (eu si Laura) ne-am bucurat sa continuam discutiile despre leadership cu liderele de grupe mici de care ne ocupam noi, ele fiind la randul lor incantate si motivate!
Va mai amintiti lucrarea in care suntem implicate in Bucuresti: „ Tineri pentru tineri”, nu? De 1 martie am organizat impreuna cu cativa dintre liderii implicati in aceasta lucrare o „cursa” prin Bucuresti, cu scop evanghelistic. Aproximativ 170 de tineri si adolescenti impartiti in grupuri de cate 10 au incercat timp de 5 ore sa rezolve mai multe sarcini (ex. sa gasesca o anumite statuie in Bucuresti, sa se fotografieze cu o vedeta, sa cante in fata la Conservator o melodie, sa se duca in spate o statie de tramvai, etc). Pe langa multa distractie, fuga, voie buna, mancare si premii ... s-au legat relatii si mai stranse, relatii care ne dorim sa Ii apropie de Dumnezeu pe cei care nu-L cunosc!
Pe 8 martie am organizat o mini-conferinta pentru o zi, pentru inima fetelor si femeilor - „Calatoria inimii spre celebrare”, conferinta la care au participat aproximativ 70 de persoane! Pentru ca in aceasta zi majoritatea persoanelor sarbatoresc ziua femeii, noi ne-am gandit sa oferim o alternativa mai buna si sa celebram relatia noastra cu Isus si modul unic in care Dumnezeu ne-a creat ca fete si femei! Am avut un timp extraordinar: de la decorul dragut la cantarile de inchinare, de la cadouri la gustari, de la discutii intime la ras mult ... toate acestea ne-au apropiat mai mult de inima lui Isus! Am inteles mai adanc ce inseamna o inima smerita si o inima multumitoare, si de asemenea importanta celebrarii ca disciplina spirituala, care nu trebuie sa lipseasca din viata noastra!
Pe langa aceste evenimente am putea enumera o sumedenie de lucruri mai mici sau mai mari care merita celebrate: de la razele de soare care ne-au mangaiat zilele acestea in Bucuresti, la o gramada de vizite pe care le-am primit , de la un e-mail plin de incurajari la zambetul unei fete din grupul mic, de la o carte buna citita la un un indemn puternic de la Duhul Sfant, etc. Sunt atatea motive de celebrare!!! Stim ca si voi aveti motive pentru a celebra ... asa ca nu le lasati sa treaca, bucurati-va de ele!
Dintr-o inima care invata sa celebreze!
Ioana si Laura
Cateva poze...
Ianuarie 2008
Mintea ne este strabatuta de zeci de ganduri si intrebari pe minut si nici acest moment nu este “scutit”de asta. Ce am vrea sa spunem noi bisericii Metanoia? Sa fie lucruri care tin de strategie sau sa fie lucruri de inima care ne-au incantat in prima luna a anului 2008? Pentru ca extremele nu sunt bune, vom incerca sa imbinam “mintea”cu “inima”:)
Cu siguranta ca atunci cand ne gandim la luna ianuarie, intalnirea cu echipa nationala de fete BIG ne va veni in minte. Pentru doua zile, ne-am intalnit toate la Arad si am incercat sa evaluam, sa planificam, sa ne cunoastem intre noi mai bine tocmai in ideea consolidarii echipei. Vrem impreuna, sa ajutam fetele din orasele noastre si mai apoi din regiunea din care facem parte, sa creasca in dragostea lor pt Isus si pentru valorile promovate de El in Evanghelii. Indiferent de darurile noastre, de abilitati, de performante, TOTI suntem chemati sa facem ucenici (Matei 28).
Dumnezeu ne cheama la lucruri BIG (mari) si dincolo de responsabilitatea care o simtim fata de fetele din Romania, smtim si o mare onoare si bucurie.
Una dintre cele mai mari ingrijorari ale mele (Laura) cand am plecat din Arad a fost legata de sentimentul de apartenenta.......unde voi apartine eu? Cred ca ma incadrez in categoria persoanelor care cu greu sunt “dezradacinate” si tocmai de aceea temerile mele erau intemeiate. Dar ce bine ca Dumnezeul nostru nu este Unul al cutiutelor si ca “normalul”nostru poate deveni “supranaturalul” Lui.
Se pare ca Dumnezeu a ales sa ne lege inima de oamenii din Bucuresti muuuult mai repede decat am fi crezut noi. Ne cunoaste nevoile atat de personal si a ales ca rand pe rand sa ni le implineasca....slava Lui pt asta.
Un prieten drag zicea ca Dumnezeul nostru este Unul care sfideaza logica.....si asa este. Ma intelege, ma surprinde, ma patrunde si ma rasfata cum numai El stie sa o faca.
Calatoria pe care am inceput-o in Octombrie 2007 continua......dar devine din ce in ce mai frumoasa:).
Multumesc mult ca ati ales sa calatoriti cu noi......
Laura si Ioana
Decembrie (Ioana Andra)
Draga Biserica Metanoia,
Pentru mine si grupul meu mic de fete din Bucuresti, luna decembrie a fost si este luna slujirii, deoarece am inteles ca a-L sarbatori pe Sarbatorit inseamna a sluji pe cei in nevoie!
Impreuna cu grupul meu mic de fete si inca alte doua grupe, am colindat in satul Singureni (Giurgiu) ... la Fundatia "Sfanta Maria". Aici am gasit cativa copii (~ 16) cu varste cuprinse intre 11 si 17 ani, copii abandonati si infectati cu virusul HIV. Primul lucru care ne-a marcat a fost primirea calda care ne-au facut-o asteptandu-ne cativa dintre ei in frig....iar apoi bunul lor simt si buna educatie, de a sta cuminti intr-un cerc si de a interactiona cu noi. Am cantat colinde impreuna, ne-am jucat, am ras, am impartit cadouri, etc ... dar de asemenea am avut ocazia sa le vorbim despre adevarata semnificatie a Craciunului. Le-a fost prezentata Vestea Buna intr-un mod simplu ... si ei au pus o multime de intrebari...uneori foarte comice:) A fost un timp excelent!!!!!!!! Ceea ce ne-a impresionat pe noi extraordinar de mult, a fost doctorul Marinescu. Acesta este "tatal"lor. Asa il numesc...si copii il respecta si il indragesc enorm! Acest doctor desi are o familie, ii iubeste atat de mult pe acesti copii incat a dorit sa-i infieze pe toti, dar acest lucru nu a fost posibil, asa ca a deschis aceasta fundatie! Sacrificiul lui ne-a smerit....si este peste puterea noastra de a intelege! Noua ne-a fost mai greu si sa mergem sa-i vizitam...si el, a fost gata sa sacrifice aproape totul pentru ei! Am fost si la Centrul de plasament din Satul Vidra, unde am colindat 21 de tineri (18-20 de ani) si de asemenea am invitat la masa o fetita care canta in statia de metrou. Toate aceste experiente ne-au imbogatit!
"Cand le-am dat darurile...s-au bucurat atat de mult..si una dintre ele s-a bucurat atat de mult cand a muscat din banana...am inceput sa plang...nu am crezut ca un copil se poate bucura atat de mult cand mananca un fruct...probabil noi suntem obisnuite sa avem mereu si e ceva normal.Nu stiu..eu zic, fetelor, sa incercam sa fim mult mai multumitoare cu tot ce avem..suntem niste norocoase caavem o familie,o casa si primim dragoste..copiii astia aveau nevoie de dragoste si cred k d-aia erau si asade inchisi si retrasi. Ioana...eu vreau sa mai merg.." (una dintre fetele din grupul meu mic)
Ganduri de sarbatori...
Tot mai mult se predica in bisericile noastre ideea de a nu uita de aceste Sarbatori...de Sarbatorit! Intr-adevar putem cadea foarte usor in extrema in care suntem atat de orientati pe sarbatoare (sau pe noi insine), incat uitam de Sarbatorit! Si totusi m-am intrebat: ce inseamna sa-L sarbatoresc pe Sarbatorit? Ce inseamna asta pentru mine? Cum I-ar placea Lui sa-L sarbatoresc? Ca sa raspund la aceasta intrebare...trebuia sa privesc la Evanghelii si la inima lui Isus.
Isus a venit pe pamant si s-a nascut intr-o iesle... „sa slujeasca, si sa-Si dea viata rascumparare pentru multi” (Marcu 10:45). Cand Isus s-a apropiat de cetate si a vazut-o, Isus a plans pentru ea. (Luca 19:41). Caci am fost flamand si Mi-ati dat de mancat, Mi-a fost sete si Mi-ati dat de baut, am fost strain si M-ati primit, am fost gol si M-ati imbracat, am fost bolnav si ati venit sa Ma vedeti, am fost in temnita si ati venit la Mine ... Adevarat va spun ca, ori de cate ori ati facut aceste lucruri unuia din acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie Mi le-ati facut". (Matei 25:35,40)
Intr-adevar Sarbatoritul asteapta sa fie sarbatorit ... stii unde asteapta? Sa aruncam o privire pe strazi, unde sunt copii flamanzi, care stau in frig, carorar nimeni nu le-a spus o vorba buna, sa ne uitam in azilele de batrani, in spitale, in orfelinate, in vecini, etc. Acolo e El...asteptand sa-L celebram slujindu-I pe cei din jur...si astfel pe El! (Matei 25:35-40) Implicandu-ma si slujindu-i pe cei din jurul meu risc sa-mi pese si sa ma doara. Cunoscand persoane in nevoi foamea primeste un chip si suferinta are un nume – nu copii strazii nu au ce manca, ci Maria, cu care am vorbit saptamana trecuta nu are ce manca, nu batranii din azile sufera de singuratate, ci doamna Ionescu pe care am cunoscut-o nu demult.
O experienta de slujire iti fura pacea, ignoranta si inocenta ... pentru ca realizez ca exista oameni care au mai putin decat mine ... si ca pot sa fac ceva in acest sens...si fac prea putin! Dar mai mult de atat citind Biblia realizez ca in spatele Mariei si doamnei Ionescu este Isus ... foamea primeste un chip si suferinta are un nume...Isus! Cum Il voi sarbatori pe Sarbatorit?
Sarbatori impreuna cu Sarbatoritul, Ioana Andra
"Tineri pentru tineri" - O seara speciala de Craciun
Noiembrie
„Vaporul este in cea mai mare siguranta cand este in port... dar nu pentru aceasta au fost construite vapoarele.” (P.C.)
Luna noiembrie ne-a adus inca o data aproape de voi, biserica Metanoia. Ne-am bucurat sa fim alaturi de voi pentru un weekend si sa ne lasam „rasfatate” de ospitalitatea care caracterizează această biserica. Dar desi ne-am simtit bine si „in siguranta in port”... intelegem că pentru aceasta perioada Dumnezeu are altceva pentru noi. Totusi El a continuat sa ne „rasfete” si a adus biserica Metanoia la noi, prin reprezentantul ei de seama: Cristian Barbosu :) Ne-a bucurat foarte mult „vizita pastorala” si am fost mandre sa ne auzim pastorul predicand in bisericile din capitala.
Vom incerca in „epistolele noastre catre voi” sa va facem
cunoscuta tot mai mult lucrarea in care suntem implicate in Bucuresti: „ Tineri
pentru tineri” („Sa-L cunoastem pe Cristos si sa-L facem cunoscut!”). Aceasta
are la baza grupele mici de ucenicizare, pentru adolescenti si tineri. In
prezent sunt 15 grupe mici care se intalnesc in mod regulat pentru a trai asa
cum a trait Cristos, ca niste URMASI ai Lui:
Umplerea
cu Scriptuta
Rugaciunea
Marturisirea
Evangheliei
Adorarea
Slujirea
oamenilor
Investirea in relatii
Este foarte
încurajator sa-i vedem pe liderii de grupuri mici invatand sa se
orienteze nu
doar asupra nevoilor grupului, ci si spre comunitate. Una dintre lidere
povestea cum a slujit impreuna cu fete din grupul ei de ucenicizare o
familie in care tatal era mai mult plecat de acasa si mama trebuia sa
se ocupe de
educatia copiilor si de gospodaria casei, fara nici un ajutor de afara.
Pentru
o jumatate de zi impreuna cu fetele din grupul ei mic au facut curat si
au
ajutat copiii sa-si faca temele... si s-au simtit epuizate. Abia dupa
acea zi au invatat sa aprecieze mai mult ceea ce fac parintii pentru
ele. E uimitor cum
slujind altora Dumnezeu ne schimba inima! Intr-adevar e mai ferice sa
dai decat
sa primesti!
Continuam sa ne implicam in
orasele din sudul si estul Romaniei. Luna aceasta am facut o calatorie in
„orasul lalelelor”: Pitesti. A fost foarte incurajator pentru noi sa-i
cunoastem pe Alex si Natalia Ilie. Ei sunt implicati in „O.S.C.E. Romania”, o organizatie studenteasca bazata pe principiile
eticii si moralei crestine care isi propune dezvoltarea integrala a studentului
roman sub toate aspectele personalitatii sale, si au pe inima dorinta de a
planta o biserica. Am interactionat cu fetele implicate in aceasta lucrare si am incercat impreuna
sa identificam nevoile lor.
Desi nu am fost alaturi de voi fizic la aniversarea bisericii, sa stiti ca ne gandim la voi si va pastram in rugaciunile noastre!
Multumim pentru ca sunteti alaturi de noi, Ioana şi Laura
Octombrie
Nu demult totul era un plan de viitor si acum am ajuns sa scriem despre lucruri care deja s-au intampat.
Venirea noastra la Bucuresti cu siguranta a adus mari schimbari in viata noastra si un lucru care ne incanta este ca ceea ce experimentam noi acum, e doar inceputul.
Luna octombrie a fost una de acomodare, de integrare si de descoperire a unor lucruri, locuri si persoane noi. Tot in aceasta luna s-au concretizat atributiile noastre in lucrarea de aici din Bucuresti si in BIG.
A fost atat de interesant sa incepem sa investim in mod intentional in fetele din noile noastre grupuri mici si sa incepem sa simtim o dorinta tot mai mare pentru ele si pentru transformarea lor. Intelegem cat de semnificativa a fost investitia unor oameni dragi in vietile noastre si simtim o mare responsabilitate pentru transmiterea acelor valori....si asta vrem noi sa facem in Bucuresti si nu numai.
Dumnezeu are pe inima tineri si din alte orase din Romania si asta am vazut in calatoria noastra in
Galati. A fost de-a dreptul incurajator pt noi sa vedem inima unor lidere de acolo care isi doresc in mod sincer sa ucenicizeze holistic si alte fete. Suntem la inceptul unor relatii de investire in fetele lidere de acolo, de instruire si toate astea sub umbrela unei pietenii reale.
Slujirea este parte integranta a stilului de viata a Lui Isus si in asta vrem sa crestem si noi....cei din grupul de tineri din Bucuresti. In luna octombrie am participat la un program de ecologizare a zonei muntoase Busteni. Nu mica ne-a fost incantarea cand am vazut ca multi tineri din tara au particpat...crestini dar majoritatea necrestini. Vrem ca cei din afara bisericii sa vada in 'pocaiti' niste oameni care Il iubesc pe Dumnezeu si traiesc ca El. Prea mult am trait ízolati de” lume” ....oamenii au neoie de Cristos si cine sa li-L arate daca nu noi?
Biserica Metanoia ramane un stalp pe care noi ne bazam si de care ne bucuram mult. Rugaciunile d-voastra fac diferenta in viata noastra si pentru ele, noi va multumim.
Suntem deschise la a raspunde oricarei intrebari legate de venirea noastra la Bucuresti si de aceea, va rugam sa fiti liberi in a ne scrie intrebarile d-voastra. Adresele noastre de email sunt:
Ioana Andra: just_ioana@yahoo.com
Laura Ples: laura_ples@yahoo.com
Vrem sa fim o binecuvantare....in Arad, in Bucuresti si intreaga Romanie!
Cu mult drag.....Laura si Ioana....
