Seria de predici
Ne-am
propus de la inceput sa devenim o comunitate de credinciosi
transformati dupa chipul lui Cristos, prin puterea Cuvantului Sau.
Pentru împlinirea acestui scop era necesar un program de studiu al
Scripturii, care sa ne ajute sa intelegem cat mai bine nu doar in ce
consta transformarea, ci si cum poate fi ea realizata in viata
fiecaruia dintre noi.
Astfel, in primul an de studiu am asezat temelia. Pornind de la adevarul ca Biserica Transformata este o Biserica cu Viziune, am considerat ca, inainte de toate, este vital sa ne definim Scopul si Stalpii
pe care vrem sa cladim aceasta biserica. Apoi am privit in cartea
Faptele Apostolilor la modelul Bisericii Primare initiate de insusi
Domnul Isus Cristos si continuata prin apostolii Sai.
In anul al doilea am abordat domeniul relatiilor, avand in vedere ca o Biserica Transformata trebuie sa fie Un Exemplu in Relatii. Am inceput astfel prin studierea cartii Rut, de unde am invatat ca Dragostea Jertfitoare este Esenta Relatiilor Sanatoase.
Pacatul
ameninta insa intotdeauna sa distruga relatiile. Pentru a putea avea
relatii sanatoase este nevoie de Rezolvarea Pacatului – Solutia
Relatiilor Sanatoase si pentru aceasta am studiat cele 7 Pacate Cardinale.
Provocarea
majora pentru Biserica din toate veacurile a fost si ramane unitatea
dintre madularele Trupului. Ca sa intelegem cat mai bine lucrul acesta
am ales cartea Efeseni – Evanghelia Relatiilor.
In final, ne-am concentrat pe Aplicatii Concrete pe Tema Familiei, prin abordarea unor subiecte legate de relatiile specifice dintre membrii familiei.
Dupa ce am cladit viziunea si am consolidat relatiile în cadrul Trupului
putem sa trecem la actiune. Partasia noastra la credinta trebuie sa se arate prin
fapte care sa dea la iveala tot binele care se face intre noi in Cristos. De
aici si tema de studiu pentru acest an: Biserica
Transformată este o Biserica Implicata.
Pentru anul 2007-2008 am ales o carte din Noul Testament si una din Vechiul
Testament. Ne-am oprit astfel asupra Epistolei lui Iacov şi asupra cartii
Neemia. Epistola lui Iacov este una practica, dar care este bazata pe o
teologie adanca. Tema principala a acestei epistole este credinţa activa.
Pentru Iacov, credinta singura nu este suficientă. Ea trebuie intregita prin
fapte. Credinta nu poate sta singura, ci intotdeauna va lucra impreuna cu faptele. Faptele vin sa
dovedeasca, sa confirme adevarata credinta pe care cineva pretinde ca o are. Din
Epistola
lui Iacov astfel invatam cum Credinciosul
Transformat pune Credinta in Actiune.
Din luna Ianuarie 2008 am inceput studierea cartii Neemia. Am privit astfel
la un om al actiunii, care este inca un exemplu pentru multi crestini aflati in
pozitii de conducere in Biserica. Dar inainte de toate, un om al rugaciunii si
al credintei, care a aplicat principiul conducerii prin slujire. Un conducator
constient de importanta pastrarii unui echilibru intre dependenta de Dumnezeu
si responsbilitatea personala. Am invatat astfel de la Neemia – Modelul credinciosului
Implicat.
Tema propusă
pentru cel de-al patrulea an de studiu, respectiv 2008-2009, este “Umblarea cu Hristos”. În predica de pe
munte, Domnul Isus le spune ucenicilor următoarele cuvinte:
ntraţi pe poarta cea strâmtă. Căci largă este
poarta, lată este calea care duce la pierzare şi mulţi sunt cei ce intră pe ea.
Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt
cei ce o află. (Matei
7:13-14)
Viaţa creştină nu
înseamnă doar o intrare pe poartă, ci şi o umblare pe o cale – Calea Împărăţiei
lui Dumnezeu. Ce înseamnă să umbli/trăieşti cu Isus în această lume? Ce
înseamnă să fii ca El în umblarea ta prin deşertăciunile acestei lumi? Sunt întrebările la care vom căuta
răspunsul pe parcursul acestui an care ne stă înainte.
Pentru aceasta,
în prima parte a programului nostru, vom aborda cartea Habacuc. Profetul Habacuc a trăit într-una dintre cele mai grele
perioade din istoria poporului evreu. Israelul sau Împărăţia de Nord, cu
capitala la Samaria,
fusese dusă în robie de către asirieni, din pricina păcatelor făcute împotriva
Dumnezeului care îi salvase din robia Egiptului şi le dăduse ţara Canaanului.
În pofida acestui exemplu negativ, precum şi a tuturor avertizărilor din partea
lui Dumnezeu, Împărăţia de Sud – Iuda, se îndreapta şi ea în aceeaşi direcţie.
În acest context,
Habacuc este martorul suferinţelor şi nenorocirilor care se abat asupra
poporului, atât din partea duşmanilor din exterior care căutau să-i cucerească,
cât şi datorită răutăţii şi păcatelor din interiorul comunităţii. Plângerea pe
care profetul o aduce înaintea lui Dumnezeu este de fapt strigătul întregului
popor asuprit: Unde este Dumnezeu şi De ce nu intervine El în această lume pentru
a pedepsi pe cei vinovaţi şi a face dreptate?
Răspunsul pe care
Dumnezeu îl dă la plângerea profetului nu este unul simplu, motiv pentru care
Habacuc trebuie să dea dovadă de răbdare şi de o profundă cunoaştere a lui
Dumnezeu pentru a-l înţelege. Dumnezeu este întotdeauna în acţiune în acest
univers, însă El nu lucrează în conformitate cu planurile sau aşteptările
noastre. Din acest motiv, cel neprihănit/drept trebuie să se încreadă în Dumnezeu şi să umble cu El, chiar dacă nu
are nici un semn vizibil al prezenţei sau manifestării Sale. Promisiunea lui
Dumnezeu este însă că, prin credinţă, adică în pofida tuturor nenorocirilor sau
încercărilor prin care va trece, cel drept va trăi.
Un credincios
transformat umblă aşadar cu Dumnezeul lui prin credinţă. Unul din pericolul
firii pământeşti în care încă trăim este însă acela al delăsării şi din acest
motiv, avem nevoie de disciplină. Pentru aceasta, în ce-a de-a doua parte a
programului nostru, vom aborda câteva din ceea ce misticii creştini au denumit Disciplinele Spirituale.
Rugăciunea
(însoţită de post), Meditaţia la
Scripturi, Slujirea, Călăuzirea, Supunerea, Mărturisirea
păcatelor (Curăţia) sau Simplitatea sunt doar câteva din aspectele practice ale
umblării care ne ajută în procesul de transformare în care suntem implicaţi în
fiecare zi. Conceptul de discipline nu trebuie să ne sperie în vreun fel,
ducându-ne cu gândul la o corvoadă plictisitoare şi legalistă. Dimpotrivă,
disciplinele sunt singura cale către libertatea în Hristos, libertatea de a
trăi şi a umbla cu Isus în această lume, nu din obligaţie, ci cu bucuria unei
rededicări zilnice.
Pentru a umbla cu
Hristos avem nevoie de credinţă şi trebuie să fim consecvenţi şi disciplinaţi
pe această cale a Împărăţiei. Dar, de asemenea, avem nevoie de o motivaţie
corectă. Atunci când privim în Scriptură sau în viaţa comparam cerintele
Scripturii cu realitatea cotidiană, suntem nevoiţi să recunoaştem că mulţi
dintre cei care îşi spun creştini sunt conduşi în substratul trăirii lor de
valorile şi calea acestei lumi. Pentru a vedea ce înseamnă să umblăm motivaţi
de sfinţenie, de dragoste sau de o doctrină corectă, în ultima parte a
programului nostru ne vom apropia astfel de studia cartea 1 Corinteni.
Tema acestui an
care ne stă înainte este aşadar Umblarea. Umblarea cu Isus şi umblarea ca şi
Isus. Provocarea pentru comunitatea Metanoia este aceea de a fi o Biserică
transformată care să umble cu Isus. Provocarea pentru fiecare dintre noi este
să fim credincioşi transformaţi care să umblăm cu Isus trăind prin credinţă,
practicând disciplinele spirituale şi având o motivaţie corectă.
Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi,
poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi, a Lui să fie slava în
Biserică şi în Hristos Isus, din neam în neam, în vecii vecilor! Amin.
„
Toata
Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa
mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, pentru ca omul
lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice
lucrare buna.“ (2 Timotei 3:16-17)
Arhiva predici Discipline spirituale - click aici
